joi, 5 noiembrie 2009

Două fetiţe şi o albină malefică...

Am să vă relatez o poveste frumoasă. Cine trebuie să înţeleagă, o să înţeleagă, mai ales că mesajul este mai mult decât clar: "nu mor caii când vor câinii". Personajele principale ale istorisirii mele sunt două fetiţe drăgălaşe. Admirate de unii copii, învidiate de alţii. Se aveau una pe cealaltă, iar prietenia lor era puternică şi indestructibilă. Cu sau fără voia lor, cele două fetiţe au reuşit să stârnească sentimente negative printre unele…vietăţi. În special în sufletul unei albine. Aparent inofensivă, albinuţa le pusese gând rău celor două prietene şi era dispusă să recurgă la orice fel de tertipuri pentru a le face rău, invidioasă că micuţele erau considerate două prinţese de către partenerii lor de joacă, dar şi de toate insectele. Plină de frustrătri, albinuţa malefică a încercat să le înţepe pe cele două, dar veninul ei nu a avut nici un efect. Ajunsă în pragul disperării şi vlăguită de puteri, insecta a decis să îşi mărească puterea şi să se alieze cu…o pisică. Cu blăniţa lucioasă şi ochii blânzi, animăluţul reuşise să-i păcălească pe toţi cei din jur, care o considerau cea mai blândă şi mai firavă vietate. Nimeni nu bănuia însă că pisicuţa îşi crease o faţadă pentru a-şi ascunde calităţile negative: îi plăcea să parvină, considera că totul i se cuvine, era invidioasă pe cei din jur, adora să mintă şi să manipuleze şi, cel mai probabil avea dublă personalitate. Răutăţile puse de animal si insectă în aplicare nu le-au afectat pe cele două micuţe, care au decis că nu vor face nimic împotriva celor două vietăţi, pe care le considera demne de milă. Ura albinei şi a pisicii nu a dispărut nici acum şi creşte de la zi la zi, dar respectul, loialitatea şi sentimentele pe care fetiţele şi le poartă, sunt mai puternice decât orice sentiment negativ, indiferent cât de intens ar fi el. Între timp, una dintre prinţese şi-a găsit un prinţ şi au hotărât că vor trăi fericiţi până la adânci bătrâneţi, dar vor avea grijă şi de cealaltă fetiţă, pe care au adoptat-o ca pe surioara lor mai mică. În privinţa celor două vietăţi, nu s-a scris încă un final, dar, cel mai probabil, albina o va înţepa mortal pe pisică. Apoi va mai incerca pentru ultima oară să facă rău fetiţelor şi va dori să intre în casa lor cu o viteză uluitoare, însă se va izbi puternit de un geam…ori de un leagăn de copil…În urma impactului, acul veninos se va înfige în spatele ei, pierind otrăvită de propriul venin...

6 comentarii:

  1. :) La pisici am alergie, cat despre albine... se descurca si ele cum pot... din floare in floare...

    RăspundețiȘtergere
  2. Iar eu am alergie la albine. SFAT pentru cei care au cate o albinuta si o pisica in viata lor: NU faceti ca cele două fetiţe. Ele sunt prea bune si agreeaza atâtea pentru că nu vor să facă rău. Voi NU faceti ca ele. Pentru "albinuta" cumpărati un RAID, iar "pisica" încercati să-i turnaţi apă în urechi:)))

    RăspundețiȘtergere
  3. mda..foarte des intalnita in societatea noastra povestea asta...bine macar, ca din cand in cand, exista un final fericit!

    RăspundețiȘtergere
  4. Întradevăr, Georgiana, există multe albinuţe şi pisici în societatea noastră. Fiecare alege dacă se lasă afectat de asta sau nu. La un moment dat, este inevitabil să nu te simţi rănit, dar ştii bine că fiecare piere pe limba sa.

    RăspundețiȘtergere
  5. FOOOARTE TARE! ESTI GENIALA!
    TOATA STIMA PENTRU CELE DOUA FETITE SI PRIETENIA LOR PUTERNICA. CAT DESPRE ALBINUTA SI PISICA... CE SA ZIC ... A TUNAT SI LE-A ADUNAT. CA DEH! STII TU! CORB LA CORB NU-SI SCOATE OCHII... PANA LA UN MOMENT DAT...
    DE FAPT ASTA E ADEVARATA PROBLEMA A VIETII, SI ANUME SA STII CUM SA TRECI PRINTRE OAMENI SI SA II TRATEZI ASA CUM EI INSISI, PRIN COMPORTAMENTUL LOR ITI IMPUN SA II TRATEZI.

    RăspundețiȘtergere
  6. E chiar foarte buna povestioara. Mi-a placut. Scoate in evidenta prietenia adevarata dintre cele doua fetite) si faptul ca acest sentiment sincer de respect este cu mult mai puternic decat orice uneltire indiferent cat de "malefica"(razbunarea albinutei) ar fi. Asa ar trebui sa fim si noi, sa recunoastem cine ne e prieten cu adevarat si sa-i respectam prietenia si sa lasam pe plan secund prieteniile fatarnice sau din interes.

    RăspundețiȘtergere